Scan barcode
A review by epictetsocrate
Pământul şi cerul lui Jacques Dorme by Andreï Makine
3.0
Viaţa împreună le va fi atât de scurtă, încât totul li se va întâmpla pentru prima şi ultima oară.
La căderea nopţii, în încleştarea dragostei, el a rupt firul colierului vechi pe care ea nu-l scotea niciodată. Bobiţele mărunte de chihlimbar au zornăit pe duşumea şi ploaia care abia începuse a imitat câteva clipe acea răpăială măruntă, după care şi-a câştigat propria identitate, devenind un şuvoi, o trâmbă de apă, iar până la urmă o pânză nesfârşită care a inundat încăperea. După o zi de vipie, cu un vânt uscat care ţiuia ca aripile unor gâze, valul acela le-a atins trupurile goale, le-a umplut cearşafurile cu mirosul jilav al frunzelor, cu răcoarea aspră a câmpiilor. În faţa patului, peretele nici nu mai există, au rămas doar frânturi de cotloane carbonizate, urme ale focului de acum două săptămâni. În spatele rugului stins, cerul prevestitor de furtună îşi umflă ameninţător carnea vânătă şi vâscoasă. Prima şi ultima furtună de mai din viaţa lor împreună.
La căderea nopţii, în încleştarea dragostei, el a rupt firul colierului vechi pe care ea nu-l scotea niciodată. Bobiţele mărunte de chihlimbar au zornăit pe duşumea şi ploaia care abia începuse a imitat câteva clipe acea răpăială măruntă, după care şi-a câştigat propria identitate, devenind un şuvoi, o trâmbă de apă, iar până la urmă o pânză nesfârşită care a inundat încăperea. După o zi de vipie, cu un vânt uscat care ţiuia ca aripile unor gâze, valul acela le-a atins trupurile goale, le-a umplut cearşafurile cu mirosul jilav al frunzelor, cu răcoarea aspră a câmpiilor. În faţa patului, peretele nici nu mai există, au rămas doar frânturi de cotloane carbonizate, urme ale focului de acum două săptămâni. În spatele rugului stins, cerul prevestitor de furtună îşi umflă ameninţător carnea vânătă şi vâscoasă. Prima şi ultima furtună de mai din viaţa lor împreună.