Scan barcode
A review by epictetsocrate
Recviem pentru est by Andreï Makine
3.0
Am trăit mereu cu certitudinea că acea casă care le adăpostise dragostea, iar mai târziu naşterea mea, era mult mai aproape de noapte şi de constelaţiile ei, decât de viaţa acelei imense ţări de care izbutiseră să fugă, fără a-i părăsi teritoriul. Ţara aceea îi înconjura, îi încercuia, însă ei erau în altă parte. Şi, dacă a sfârşit prin a-i descoperi în străfundurile împădurite ale Caucazului, a fost hazardul unui joc de simboluri.
Simbolică era legătura care, într-un fel sau altul, îl unea pe orice locuitor al ţării de existenţa mitică a stăpânului imperiului. În ascunzişul lor din munte, ei se credeau eliberaţi de acel cult pe care ţara şi chiar planeta întreagă îl închinaseră unui bătrân ce trăia ros de teama de a nu-i fi ucis pe cei ce puteau să-l ucidă. Slăvit sau urât, el se afla în inimile tuturor. Îl aclamau ziua, îl blestemau într-un şuşotit febril, la căderea nopţii. Ei însă aveau privilegiul de a nu-i evoca numele. De a se gândi la pământ, la foc, la apa plină de viaţă a torentului, ziua. Şi de a se iubi şi a iubi fidelitatea stelelor, noaptea.
Simbolică era legătura care, într-un fel sau altul, îl unea pe orice locuitor al ţării de existenţa mitică a stăpânului imperiului. În ascunzişul lor din munte, ei se credeau eliberaţi de acel cult pe care ţara şi chiar planeta întreagă îl închinaseră unui bătrân ce trăia ros de teama de a nu-i fi ucis pe cei ce puteau să-l ucidă. Slăvit sau urât, el se afla în inimile tuturor. Îl aclamau ziua, îl blestemau într-un şuşotit febril, la căderea nopţii. Ei însă aveau privilegiul de a nu-i evoca numele. De a se gândi la pământ, la foc, la apa plină de viaţă a torentului, ziua. Şi de a se iubi şi a iubi fidelitatea stelelor, noaptea.