Scan barcode
A review by epictetsocrate
Death of Virgil by Hermann Broch
3.0
Albastre ca oţelul şi uşoare, mişcate de un vânt contrar domol, abia perceptibil, valurile Mării Adriatice unduiseră din faţă spre escadra imperială, atunci când aceasta se îndrepta spre portul Brundisium, având la stânga colinele teşite ale coastei calabreze ce se apropiau încet, iar acum, când singurătatea mării, însorită, totuşi atât de asemănătoare morţii, se preschimba în veselia plină de pace a activităţii omeneşti, când talazurile, străluminate blând de apropierea existenţei şi a căminelor omeneşti, se populau cu fel de fel de corăbii, unele care se îndreptau deasemenea spre port, altele care plecaseră din el, acum, când bărcile pescăreşti cu pânze cafenii părăseau aproape pretutindeni micile diguri de apărare ale numeroaselor sate şi aşezări presărate de-a lungul ţărmului scăldat de spumă albă, ca să iasă la pescuitul de seară, acum, apa devenise aproape netedă ca oglinda; deasupra, scoica cerului se deschisese sidefie, cădea amurgul, şi mirosea a foc de lemne aprins în vetre, ori de câte ori erau aduse încoace de adiere sunetele vieţii, o bătaie de ciocan sau o chemare.
Dintre cele şapte vase cu bordul înalt, care se succedau desfăşurate în linie, numai cea dintâi şi ultima, pentere zvelte, cu pinten, aparţineau flotei imperiale; celelalte cinci, mai greoaie şi mai impozante, cu zece, cu douăsprezece rânduri de vâsle, se remarcau prin construcţia fastuoasă specifică vieţii de la curtea lui August, iar cea de la mijloc, întrecându-le în splendoare pe toate, cu prora ferecată în bronz strălucitor ca aurul, cu capetele de leu, purtând în gură inele, de sub balustradă, strălucitoare ca aurul, cu şarturile pavoazate multicolor, purta sub pânze de purpură, sărbătoresc şi mare, cortul lui Cezar. Însă pe corabia imediat următoare se găsea poetul Eneidei, iar pe fruntea lui sta scris semnul morţii.
Dintre cele şapte vase cu bordul înalt, care se succedau desfăşurate în linie, numai cea dintâi şi ultima, pentere zvelte, cu pinten, aparţineau flotei imperiale; celelalte cinci, mai greoaie şi mai impozante, cu zece, cu douăsprezece rânduri de vâsle, se remarcau prin construcţia fastuoasă specifică vieţii de la curtea lui August, iar cea de la mijloc, întrecându-le în splendoare pe toate, cu prora ferecată în bronz strălucitor ca aurul, cu capetele de leu, purtând în gură inele, de sub balustradă, strălucitoare ca aurul, cu şarturile pavoazate multicolor, purta sub pânze de purpură, sărbătoresc şi mare, cortul lui Cezar. Însă pe corabia imediat următoare se găsea poetul Eneidei, iar pe fruntea lui sta scris semnul morţii.