Scan barcode
pavel_nedelcu's review
4.0
Față de recenta cauză mondială a rasismului instituționalizat și revista LiterNautica își exprimă toată susținerea. În semn de solidaritate pentru George Floyd, coperta de luna aceasta nu conține nici poze, nici numele autorilor. Numărul debutează cu o analiză obiectivă a lui Cornel Bălan despre situația actuală din America, dar conține, ca întotdeauna, și povestiri excelente, selecționate pe sprânceană, și niște recomandări de carte pe măsură! Pe lângă textele excelente scrise de autori români (și, să nu uităm, japonezi naturalizați!), luna aceasta au fost invitați și traduși în paginile LiterNauticii și doi scriitori străini cunoscuți, traduși, și netraduși, pe la noi.
EDITORIAL
Omorînd în numele legii – Cornel Bălan: Cazul lui George Floyd ucis de un polițist american cu o nonșalanță greu de acceptat, în văzul tuturor, sfidând publicul ce asista involuntar la un spectacol sinistru implorând încetarea abuzului a explodat în toată lumea prin valuri de proteste împotriva rasismului instituționalizat și a discriminării. Articolul parcurge etapele principale ale evenimentului și punctualizează elementele cele mai surprinzătoare ale unui sistem defect ce are neapărată nevoie de schimbare.
ESEU
Povestea Ultimului Om – Ciprian Blidaru: Articolul pleacă de la ideea că Povestea unui om leneș de Ion Creangă se prestează foarte bine la o interpretare filosofică. Basmele, fiind desprinse dintr-o esență mitic-tradițională, chiar și atunci când sunt autografe, și nu doar colectiv-anonime (toate basmele sunt, de fapt, autografe), pot fi interpretate și astfel. Au o valoare cognitivă, și poate chiar morală!
PROZĂ
Înregistrări – Sarah Gerard: Adolescență, droguri, muzică, relații, conflicte cu părinții, Statele Unite ale Americii. Text cu un ritm alert, cum e, de altfel, și viața personajelor descrise. Sarah Gerard, scriitoare americană cunoscută, de ficțiune și non-ficțiune, în traducerea lui Cornel Bălan.
Deasupra noastră, doar cerul înstelat – Cristian Vicol: Un text onest despre trecut, cu un conflict întreținut de la început până la sfârșit. Surprinde momentul istoric de confuzie de la căderea comunismului din perspectiva oamenilor simpli, aflați încă la un punct de turnură între noua posibilitate oferită de revoluție și vechiul sistem corupt bazat, în principal, pe teamă.
Falca – Cosmin Leucuța: Plimbarea unui tată cu copilul se termină prost când o persoană pusă pe scandal încearcă să-și apere proprietatea reacționând întârziat și exagerat. Reacții până la urmă la ordinea zilei în România, mai ales când e vorba de parveniți frustați. Psihologic, conflictul este descris foarte bine. Relația dintre tată și copil construită special pentru amuzamentul cititorului.
Conversație cu André – José Luís Peixoto: Un copil curios nu se lasă până nu penetrează cu întrebarea lui sacadată (De ce, tata?) toate misterele lumii. Pe care tatăl este dispus să i le explice, și, în același timp, să și le autoexplice. Peixoto, scriitor portughez prolific, căruia i s-a tradus un roman și în România, la Polirom, în traducerea Alexandrei Niculescu.
Pietrele rămân – Pavel Nedelcu: (din comentarii): „Comedie amară și absurdă. De fapt, ea nu e mai absurdă și mai amară decât sărăcia omului de la țară, în anii noștri.” - „Bine descrisă atmosfera satului, peisajele văzute din tren. Mi-a plăcut că se amână secretul conținutului sacoșei întreținând curiozitatea cititorului.” - „Bietul cititor, cât s-a mai întrebat: Ce-o fi, domne, în sacoșa aia?”.
Ceartă și împăcare – Adrian Scriminț: Un balerin român se agață de ultimele rămășițe ale unei Iugoslavii în destrămare, pe timpul războiului civil din anii '90. Pentru că, deși îi e greu să se adapteze situației, tot i se pare mai bine decât ce a fost nevoit să trăiască în țara de origine, pe timpul comunismului. O perspectivă de insider.
Regele Fluturilor – Florin Giurcă: Pe de o parte luptând împotriva amneziei, pe de alta împotriva unui personaj care se ține scai de el, Noel, protagonistul, încearcă să își ducă viața normal într-o lume în care se simte stingher, dar în care și-a găsit în sfârșit un loc și un scop. Cu toate acestea, trecutul îl ajunge din urmă fără ca el să miște vreun deget.
Fuck off – Alexandra Niculescu: Membrii unui cuplu care s-a format pe chat se reîntâlnesc la o anumită distanță de timp doar pentru a înțelege (deși niciunul dintre ei nu are curajul să o recunoască) că sunt incompatibili. Se sondează în psihologia lor, în diferența dintre ce spun și ce simt, în toate acele observații pe care mintea umană le face și le dezbate, dar care rămân mereu neexprimate. Nu e cazul în acest text, unde ele sunt descrise foarte clar.
Veteranul – Viorel Prodan: Un bărbat care nu și-a acceptat de bunăvoie propriile responsabilități sociale trăiește într-o Românie post-coronavirus din anul 2055! Limbajul regional, prețios, s-a păstrat în condițiile de izolare impuse de criza mondială. Formele de guvernământ s-au schimbat, tehnologia face parte tot mai mult din societate. Singurele probleme care însă au rămas și vor rămâne mereu neschimbate sunt cele psihologice umane. Protagonistul simte nevoia de a-și înfrunta, astfel, criza interioară.
Un bebeluș agățat cu capul în jos – Tettyo Saito: Ca întotdeauna, japonezul LiterNauticii ne livrează un mix de grotesc, tensiune psihologică, instincte nestăpânite, misoginie. Akashi, personajul principal al povestirii, descoperă sexualitatea într-un mod neașteptat, într-o societate care pare a o condamna. Imagini originale alcătuiesc povestirea: rămâne întipărită în mintea cititorului „mutra” unui penis.
Matadorul – Dan Banu: Un text de efect, cu un final complet neașteptat. Fascinat de lumea coridelor, Manuel, personajul principal, este prins între voința de a concura în arenă și propria condiție socială. Atât de mult își dorește să facă partea din lumea toreadorilor încât, până la urmă, într-un mod cu adevărat surprinzător pentru el și cititor...
Pe scurt – Grigore Radu: După despărțire, un bărbat rezumă o relație, cu bunele și cu relele ei. Femeia enigmatică de care s-a despărțit l-a tulburat atât de mult, încât a avut nevoie de ajutor psihologic pentru a se reabilita. Fără ton patetic, ba chiar scurt și precis, naratorul descrie această femeie fatală din propria perspectivă în diferite ipostaze construite din amintiri.
Vera – E. Rădulescu: După ce timp de multă vreme a pierdut legătura cu Vera, o fată cu care se sărutase prin liceu, protagonistul povestirii asistă aproape întâmplător la evoluția ei în societate ca femeie, la hotărârile, succesul și decăderea ei, după ce într-o zi o reîntâlnește neașteptat. Textul este alcătuit din diferite fragmente temporale. Vera devine un simbol al alegerilor mai puțin norocoase luate în viață, al depresiei și nemulțumirii față de sine caracteristice multora dintre noi.
Elsinore – Mihai Popa: O căsătorie care se destramă. Protagonistul, un român emigrat, evită confruntarea cu soția și încearcă să se protejeze legal înainte de a decide ce acțiuni viitoare să întreprindă. În Suedia însă, țara în care locuiește acum, lucrurile stau puțin diferit față de România.
RECENZII
Primul Război Mondial în chipuri și ipostaze feminine – Lidia Trăușan-Matu: recomandă, printr-o excelentă recenzie, cartea „Bătălia lor: femeile din România în Primul Război Mondial” de Alin Ciupală. În paginile volumului, observă recenzenta printre altele, se află un potret istoric onest, fără prejudecăți, a reginei Maria. Observația că după Război statusul femeilor în România a rămas același ca și înainte de începerea lui spune multe despre societatea noastră de atunci.
„Cocoșul decapitat”, de Eginald Schlattner – E. Rădulescu: O recenzie bine documentată și foarte echilibrată despre destinul comunității de sași din România. Limita dintre istorie și recenzie este trasată slab, permițându-i recenzentului să pășească elegant de pe o parte pe cealaltă.
„Un deget topit”, de Yuki Shimizu – Tettyo Saito: Despre un roman japonez scris de o scriitoare tânără, din perspectiva unei ferestre. Perspectiva lucrurilor neanimate poate crea mult umor într-o povestire, sau cel puțin originalitate: este, de asemenea, și un exercițiu foarte bun pentru scriitori! Pe lângă asta, literatura internațională tânără de pretutindeni are nevoie să fie tradusă, iar Tettyo Saito propune, în recenziile lui, câteva dintre aceste cazuri demne de a fi luate în calcul.
LONG LIFE LITERNAUTICA!
EDITORIAL
Omorînd în numele legii – Cornel Bălan: Cazul lui George Floyd ucis de un polițist american cu o nonșalanță greu de acceptat, în văzul tuturor, sfidând publicul ce asista involuntar la un spectacol sinistru implorând încetarea abuzului a explodat în toată lumea prin valuri de proteste împotriva rasismului instituționalizat și a discriminării. Articolul parcurge etapele principale ale evenimentului și punctualizează elementele cele mai surprinzătoare ale unui sistem defect ce are neapărată nevoie de schimbare.
ESEU
Povestea Ultimului Om – Ciprian Blidaru: Articolul pleacă de la ideea că Povestea unui om leneș de Ion Creangă se prestează foarte bine la o interpretare filosofică. Basmele, fiind desprinse dintr-o esență mitic-tradițională, chiar și atunci când sunt autografe, și nu doar colectiv-anonime (toate basmele sunt, de fapt, autografe), pot fi interpretate și astfel. Au o valoare cognitivă, și poate chiar morală!
PROZĂ
Înregistrări – Sarah Gerard: Adolescență, droguri, muzică, relații, conflicte cu părinții, Statele Unite ale Americii. Text cu un ritm alert, cum e, de altfel, și viața personajelor descrise. Sarah Gerard, scriitoare americană cunoscută, de ficțiune și non-ficțiune, în traducerea lui Cornel Bălan.
Deasupra noastră, doar cerul înstelat – Cristian Vicol: Un text onest despre trecut, cu un conflict întreținut de la început până la sfârșit. Surprinde momentul istoric de confuzie de la căderea comunismului din perspectiva oamenilor simpli, aflați încă la un punct de turnură între noua posibilitate oferită de revoluție și vechiul sistem corupt bazat, în principal, pe teamă.
Falca – Cosmin Leucuța: Plimbarea unui tată cu copilul se termină prost când o persoană pusă pe scandal încearcă să-și apere proprietatea reacționând întârziat și exagerat. Reacții până la urmă la ordinea zilei în România, mai ales când e vorba de parveniți frustați. Psihologic, conflictul este descris foarte bine. Relația dintre tată și copil construită special pentru amuzamentul cititorului.
Conversație cu André – José Luís Peixoto: Un copil curios nu se lasă până nu penetrează cu întrebarea lui sacadată (De ce, tata?) toate misterele lumii. Pe care tatăl este dispus să i le explice, și, în același timp, să și le autoexplice. Peixoto, scriitor portughez prolific, căruia i s-a tradus un roman și în România, la Polirom, în traducerea Alexandrei Niculescu.
Pietrele rămân – Pavel Nedelcu: (din comentarii): „Comedie amară și absurdă. De fapt, ea nu e mai absurdă și mai amară decât sărăcia omului de la țară, în anii noștri.” - „Bine descrisă atmosfera satului, peisajele văzute din tren. Mi-a plăcut că se amână secretul conținutului sacoșei întreținând curiozitatea cititorului.” - „Bietul cititor, cât s-a mai întrebat: Ce-o fi, domne, în sacoșa aia?”.
Ceartă și împăcare – Adrian Scriminț: Un balerin român se agață de ultimele rămășițe ale unei Iugoslavii în destrămare, pe timpul războiului civil din anii '90. Pentru că, deși îi e greu să se adapteze situației, tot i se pare mai bine decât ce a fost nevoit să trăiască în țara de origine, pe timpul comunismului. O perspectivă de insider.
Regele Fluturilor – Florin Giurcă: Pe de o parte luptând împotriva amneziei, pe de alta împotriva unui personaj care se ține scai de el, Noel, protagonistul, încearcă să își ducă viața normal într-o lume în care se simte stingher, dar în care și-a găsit în sfârșit un loc și un scop. Cu toate acestea, trecutul îl ajunge din urmă fără ca el să miște vreun deget.
Fuck off – Alexandra Niculescu: Membrii unui cuplu care s-a format pe chat se reîntâlnesc la o anumită distanță de timp doar pentru a înțelege (deși niciunul dintre ei nu are curajul să o recunoască) că sunt incompatibili. Se sondează în psihologia lor, în diferența dintre ce spun și ce simt, în toate acele observații pe care mintea umană le face și le dezbate, dar care rămân mereu neexprimate. Nu e cazul în acest text, unde ele sunt descrise foarte clar.
Veteranul – Viorel Prodan: Un bărbat care nu și-a acceptat de bunăvoie propriile responsabilități sociale trăiește într-o Românie post-coronavirus din anul 2055! Limbajul regional, prețios, s-a păstrat în condițiile de izolare impuse de criza mondială. Formele de guvernământ s-au schimbat, tehnologia face parte tot mai mult din societate. Singurele probleme care însă au rămas și vor rămâne mereu neschimbate sunt cele psihologice umane. Protagonistul simte nevoia de a-și înfrunta, astfel, criza interioară.
Un bebeluș agățat cu capul în jos – Tettyo Saito: Ca întotdeauna, japonezul LiterNauticii ne livrează un mix de grotesc, tensiune psihologică, instincte nestăpânite, misoginie. Akashi, personajul principal al povestirii, descoperă sexualitatea într-un mod neașteptat, într-o societate care pare a o condamna. Imagini originale alcătuiesc povestirea: rămâne întipărită în mintea cititorului „mutra” unui penis.
Matadorul – Dan Banu: Un text de efect, cu un final complet neașteptat. Fascinat de lumea coridelor, Manuel, personajul principal, este prins între voința de a concura în arenă și propria condiție socială. Atât de mult își dorește să facă partea din lumea toreadorilor încât, până la urmă, într-un mod cu adevărat surprinzător pentru el și cititor...
Pe scurt – Grigore Radu: După despărțire, un bărbat rezumă o relație, cu bunele și cu relele ei. Femeia enigmatică de care s-a despărțit l-a tulburat atât de mult, încât a avut nevoie de ajutor psihologic pentru a se reabilita. Fără ton patetic, ba chiar scurt și precis, naratorul descrie această femeie fatală din propria perspectivă în diferite ipostaze construite din amintiri.
Vera – E. Rădulescu: După ce timp de multă vreme a pierdut legătura cu Vera, o fată cu care se sărutase prin liceu, protagonistul povestirii asistă aproape întâmplător la evoluția ei în societate ca femeie, la hotărârile, succesul și decăderea ei, după ce într-o zi o reîntâlnește neașteptat. Textul este alcătuit din diferite fragmente temporale. Vera devine un simbol al alegerilor mai puțin norocoase luate în viață, al depresiei și nemulțumirii față de sine caracteristice multora dintre noi.
Elsinore – Mihai Popa: O căsătorie care se destramă. Protagonistul, un român emigrat, evită confruntarea cu soția și încearcă să se protejeze legal înainte de a decide ce acțiuni viitoare să întreprindă. În Suedia însă, țara în care locuiește acum, lucrurile stau puțin diferit față de România.
RECENZII
Primul Război Mondial în chipuri și ipostaze feminine – Lidia Trăușan-Matu: recomandă, printr-o excelentă recenzie, cartea „Bătălia lor: femeile din România în Primul Război Mondial” de Alin Ciupală. În paginile volumului, observă recenzenta printre altele, se află un potret istoric onest, fără prejudecăți, a reginei Maria. Observația că după Război statusul femeilor în România a rămas același ca și înainte de începerea lui spune multe despre societatea noastră de atunci.
„Cocoșul decapitat”, de Eginald Schlattner – E. Rădulescu: O recenzie bine documentată și foarte echilibrată despre destinul comunității de sași din România. Limita dintre istorie și recenzie este trasată slab, permițându-i recenzentului să pășească elegant de pe o parte pe cealaltă.
„Un deget topit”, de Yuki Shimizu – Tettyo Saito: Despre un roman japonez scris de o scriitoare tânără, din perspectiva unei ferestre. Perspectiva lucrurilor neanimate poate crea mult umor într-o povestire, sau cel puțin originalitate: este, de asemenea, și un exercițiu foarte bun pentru scriitori! Pe lângă asta, literatura internațională tânără de pretutindeni are nevoie să fie tradusă, iar Tettyo Saito propune, în recenziile lui, câteva dintre aceste cazuri demne de a fi luate în calcul.
LONG LIFE LITERNAUTICA!
More...