Scan barcode
lazygal's review against another edition
4.0
If you know about the Bernardo/Homolka murders, then nothing in this book will surprise you. That's probably all I need to say, beyond that this is a good addition to the Banks series.
abbotsford1234's review against another edition
2.0
2 stars for one reason : Maggie's Canadian husband seems to just 'fade away'. Is there pages not printed for example?? He threatens to come to Yorkshire and that's it??
stamdl99's review against another edition
1.0
I lost the plot in this audiobook somewhere along the way and don't feel compelled to go back and find it.
conprimo's review against another edition
challenging
dark
reflective
sad
medium-paced
- Plot- or character-driven? Plot
- Strong character development? It's complicated
- Loveable characters? It's complicated
- Diverse cast of characters? No
- Flaws of characters a main focus? Yes
4.0
nonna7's review against another edition
4.0
This is an interesting and different approach in a crime novel. The crime happens at almost the very beginning (following a provocative prologue). The rest of the book shows Banks and his team trying to figure how exactly what is going on.
When a neighbor hears screaming, she calls the police. Two police officers, a man and a woman, respond thinking that it is a domestic situation. They discover a woman bleeding from a head wound in the hallway. While the female officer is tending to the woman and calling for an ambulance, the male officer goes looking for the husband. What he encounters is a chamber of horrors.
He is attacked and killed by the machete-wielding husband of the wounded woman, but not before they discover the body of a young woman spread eagled and tied on the floor. His partner has difficulty subduing him with only a baton. (No guns in England)
As the investigation continues and the police start literally pulling the house apart, more bodies are found including several buried in the garden.
At first glance, the wife seems to be the victim of domestic abuse. She had confided in her neighbor that her husband "disciplined" her.
There's a lot going on here including domestic violence (the neighbor who left Canada to get away from an abusive ex husband), police overreach and more. It's really a complex story, and is one of the best of his books I've read. Of course, there hasn't been one that I DIDN'T like. What can I say? I'm a fan!
When a neighbor hears screaming, she calls the police. Two police officers, a man and a woman, respond thinking that it is a domestic situation. They discover a woman bleeding from a head wound in the hallway. While the female officer is tending to the woman and calling for an ambulance, the male officer goes looking for the husband. What he encounters is a chamber of horrors.
He is attacked and killed by the machete-wielding husband of the wounded woman, but not before they discover the body of a young woman spread eagled and tied on the floor. His partner has difficulty subduing him with only a baton. (No guns in England)
As the investigation continues and the police start literally pulling the house apart, more bodies are found including several buried in the garden.
At first glance, the wife seems to be the victim of domestic abuse. She had confided in her neighbor that her husband "disciplined" her.
There's a lot going on here including domestic violence (the neighbor who left Canada to get away from an abusive ex husband), police overreach and more. It's really a complex story, and is one of the best of his books I've read. Of course, there hasn't been one that I DIDN'T like. What can I say? I'm a fan!
jonjeffryes's review against another edition
3.0
A domestic disturbance unveils a serial killer's den in this twelfth entry in the Inspector Banks series. The writing is as complex and top notch as ever, but the plotting felt too loose and the pacing too slow.
epictetsocrate's review against another edition
3.0
Când a început să sângereze, au încuiat-o în cuşcă. Tom era deja acolo. Se afla în acel loc de trei zile, iar acum se oprise din plâns. Dar încă mai tremura. Era luna februarie, pivniţa nu era încălzită şi amândoi erau goi. Ea ştia că nu avea să primească nici de mâncare, mult timp de atunci încolo, nu până avea să i se facă atât de foame încât să simtă de parcă ar fi ros-o ceva pe dinăuntru.
Nu era prima oară când o încuiau în cuşcă, dar de data aceasta era altfel. Înainte, de vină fusese întotdeauna faptul că făcuse ceva rău sau că nu li se supusese. De data asta era altfel; de vină era ceea ce devenise, şi îi era tare frică.
Imediat ce închiseseră uşa din capătul scărilor, bezna a învăluit-o ca o blană. Îi simţea atingerea pe piele, ca atunci când ţi se freacă o pisică de picioare. A început să tremure. Cel mai tare ura cuşca, mai mult decât loviturile, mai mult decât umilinţele. Dar nu voia să plângă. Nu plângea niciodată. Nici nu ştia cum.
Mirosul era cumplit; nu aveau toaletă, doar găleata din colţ pe care or să aibă voie s-o golească numai când or să-i lase să iasă. Şi cine ştie când avea să se întâmple asta?
Dar mai rău chiar decât mirosul erau râcâielile slabe care se porniseră la numai câteva minute de când fusese încuiată. Ştia că în curând avea să simtă gâdilatul unor picioruşe înţepătoare pe picioare şi pe abdomen dacă îndrăznea să se întindă pe jos. Prima oară încercase să se mişte încontinuu şi să facă zgomot ca să-i sperie, dar într-un târziu obosise şi adormise, fără să-i mai pese câţi erau şi ce făceau. Îşi dădea seama în întuneric, după felul în care se mişcau şi după greutate, dacă erau şobolani sau şoareci. Şobolanii erau cei mai cumpliţi. Unul chiar o muşcase odată.
Îl îmbrăţişa pe Tom, încerca să-l aline, şi astfel se mai încălzeau amândoi puţin. Adevărul era că nu i-ar fi prins rău nici ei un pic de alinare, dar pe ea nu avea cine s-o aline.
Şoarecii i se furişau pe picioare. Din când în când, mai dădea din ele şi auzea un chiţăit când se lovea câte unul de perete. Auzea muzică de sus, tare, iar başii făceau barele cuştii să se zgâlţâie.
A închis ochii şi a încercat să-şi găsească un refugiu agreabil în adâncul minţii, un loc în care totul era cald, auriu, marea care spăla nisipul era de un albastru închis, iar apa caldă şi plăcută ca lumina soarelui atunci când sărea ea înăuntru. Dar nu-l găsea, nu dădea de plaja acoperită de nisip şi nici de marea albastră, de grădina plină de flori în culori vii sau de pădurea aceea răcoroasă şi verde de vară. Când a închis ochii, a găsit doar beznă străbătută de dâre roşii, mormăieli în depărtare, ţipete şi un cutremurător sentiment de groază.
Nu era prima oară când o încuiau în cuşcă, dar de data aceasta era altfel. Înainte, de vină fusese întotdeauna faptul că făcuse ceva rău sau că nu li se supusese. De data asta era altfel; de vină era ceea ce devenise, şi îi era tare frică.
Imediat ce închiseseră uşa din capătul scărilor, bezna a învăluit-o ca o blană. Îi simţea atingerea pe piele, ca atunci când ţi se freacă o pisică de picioare. A început să tremure. Cel mai tare ura cuşca, mai mult decât loviturile, mai mult decât umilinţele. Dar nu voia să plângă. Nu plângea niciodată. Nici nu ştia cum.
Mirosul era cumplit; nu aveau toaletă, doar găleata din colţ pe care or să aibă voie s-o golească numai când or să-i lase să iasă. Şi cine ştie când avea să se întâmple asta?
Dar mai rău chiar decât mirosul erau râcâielile slabe care se porniseră la numai câteva minute de când fusese încuiată. Ştia că în curând avea să simtă gâdilatul unor picioruşe înţepătoare pe picioare şi pe abdomen dacă îndrăznea să se întindă pe jos. Prima oară încercase să se mişte încontinuu şi să facă zgomot ca să-i sperie, dar într-un târziu obosise şi adormise, fără să-i mai pese câţi erau şi ce făceau. Îşi dădea seama în întuneric, după felul în care se mişcau şi după greutate, dacă erau şobolani sau şoareci. Şobolanii erau cei mai cumpliţi. Unul chiar o muşcase odată.
Îl îmbrăţişa pe Tom, încerca să-l aline, şi astfel se mai încălzeau amândoi puţin. Adevărul era că nu i-ar fi prins rău nici ei un pic de alinare, dar pe ea nu avea cine s-o aline.
Şoarecii i se furişau pe picioare. Din când în când, mai dădea din ele şi auzea un chiţăit când se lovea câte unul de perete. Auzea muzică de sus, tare, iar başii făceau barele cuştii să se zgâlţâie.
A închis ochii şi a încercat să-şi găsească un refugiu agreabil în adâncul minţii, un loc în care totul era cald, auriu, marea care spăla nisipul era de un albastru închis, iar apa caldă şi plăcută ca lumina soarelui atunci când sărea ea înăuntru. Dar nu-l găsea, nu dădea de plaja acoperită de nisip şi nici de marea albastră, de grădina plină de flori în culori vii sau de pădurea aceea răcoroasă şi verde de vară. Când a închis ochii, a găsit doar beznă străbătută de dâre roşii, mormăieli în depărtare, ţipete şi un cutremurător sentiment de groază.
hayesstw's review against another edition
3.0
This book began pretty well, and I thought it was one of Peter Robinson's best. Perhaps that was because i had not read one for a long time, or had read too many Scandinavian whodunits in between. It felt real and believable.
It's more of a police procedural than a whodunit, since you have a fair idea of who did it in the first chapter. It's more a matter of gathering evidence and tying up loose ends, and the story does not lose interest.
It's only in the last couple of chapters that the story seems to come unpicked, with a kind of deus ex machina ending. If the ending had been better, I would have given it four stars, but it felt as though the author had lost interest at that point and just wanted to finish it off quickly.
It's more of a police procedural than a whodunit, since you have a fair idea of who did it in the first chapter. It's more a matter of gathering evidence and tying up loose ends, and the story does not lose interest.
It's only in the last couple of chapters that the story seems to come unpicked, with a kind of deus ex machina ending. If the ending had been better, I would have given it four stars, but it felt as though the author had lost interest at that point and just wanted to finish it off quickly.
amandat's review against another edition
4.0
Alan Banks makes for an interesting and flawed lead character. Even the secondary characters are well thought out and all add something to the story.