Scan barcode
reading_on_the_road's review against another edition
4.0
An entirely unsentimental depiction of life inside a leper colony in Romania. As the society outside their boundaries explodes into revolution, their own community implodes. Not an easy read at times - it is unsparing in its depiction of their physical difficulties and their uneasy relationship with the outside world.
laviniag's review against another edition
4.0
Rușine mie că în ultimii ani am citit aproape exclusiv literatură de limba engleză și română, cu foarte mici scăpări. Am avut vreo două tentative de remediere, voiam să citesc în fiecare lună literatură dintr-o altă țară/limbă, dar simt că aș pierde prea mult timp pentru o ambiție care nu sînt sigură că-mi va aduce vreo satisfacție.
În fine. Tipul ăsta, Spahic, scrie despre leprozeria de la Tichilești. Habar n-am de ce, care e miza lui de muntenegrean. Adică nu scrie efectiv despre ea, ci despre copiii lui Hansen (tatăl bacilului), care-și găsesc sfîrșitul la Tichilești. Că odată ajuns aici, nu poți spune că te tratezi și pleci acasă, ești condamnat la viață, o viață care se desfășoară într-un univers ce pare fără scăpare.
Mi-a plăcut la Spahic că pare documentat. Să scrii despre România anului 1989, cu muncitori revoltați și băieți cu ochi albaștri pe fundalul regimului comunist, nu-i de ici de colo pentru un outsider. Cît de ușor sau greu să-ți fie să descrii niște leproși, cu carnea atîrnînd pe ei, cu găuri în loc de nas și alte grozăvii, nu știu. Dar lui Spahic îi iese. Uneori atît de bine, încît aproape l-am comparat cu Blecher.
Sînt unele lucruri fără logică, pe care nu le-am înțeles. Spitalul pare al nimănui, nu există conducere și personal, sînt doar bolnavii care-și stabilesc ierarhii și le dărîmă, se încarcerează și se omoară între ei fără repercusiuni. Survival of the fittest.
Mi-a plăcut cartea, nu e deloc genul meu de literatură, poate tocmai de-aia. E nevoie uneori de cîte-un pumn în stomac.
În fine. Tipul ăsta, Spahic, scrie despre leprozeria de la Tichilești. Habar n-am de ce, care e miza lui de muntenegrean. Adică nu scrie efectiv despre ea, ci despre copiii lui Hansen (tatăl bacilului), care-și găsesc sfîrșitul la Tichilești. Că odată ajuns aici, nu poți spune că te tratezi și pleci acasă, ești condamnat la viață, o viață care se desfășoară într-un univers ce pare fără scăpare.
Mi-a plăcut la Spahic că pare documentat. Să scrii despre România anului 1989, cu muncitori revoltați și băieți cu ochi albaștri pe fundalul regimului comunist, nu-i de ici de colo pentru un outsider. Cît de ușor sau greu să-ți fie să descrii niște leproși, cu carnea atîrnînd pe ei, cu găuri în loc de nas și alte grozăvii, nu știu. Dar lui Spahic îi iese. Uneori atît de bine, încît aproape l-am comparat cu Blecher.
Sînt unele lucruri fără logică, pe care nu le-am înțeles. Spitalul pare al nimănui, nu există conducere și personal, sînt doar bolnavii care-și stabilesc ierarhii și le dărîmă, se încarcerează și se omoară între ei fără repercusiuni. Survival of the fittest.
Mi-a plăcut cartea, nu e deloc genul meu de literatură, poate tocmai de-aia. E nevoie uneori de cîte-un pumn în stomac.
reading_on_the_road's review against another edition
4.0
An entirely unsentimental depiction of life inside a leper colony in Romania. As the society outside their boundaries explodes into revolution, their own community implodes. Not an easy read at times - it is unsparing in its depiction of their physical difficulties and their uneasy relationship with the outside world.
acordulfin's review against another edition
3.0
This book will haunt me for a good while as it was harrowing. I don't regret reading it though as it's proper food for though material.
helenmcclory's review against another edition
3.0
Grim, laden with symbolism and occasionally beautiful.
More...