Scan barcode
epictetsocrate's review
3.0
Când se întoarse ajutorul, dispecerul stătea ca şi mai înainte în faţa ecranului, cu capul aplecat şi cu mâinile vârâte până la cot în buzunare. În adâncul ecranului, brăzdat în lung şi-n lat de liniile coordonatelor, se deplasa încet un punct luminos.
― Unde e acum? întrebă ajutorul.
Dispecerul răspunse scurt, fără a întoarce capul:
― A trecut pe deasupra Madagascarului. Nouă megametri.
― Nouă megametri… repetă ajutorul. Ce viteză are?
― Aproape să atingă viteza circulară… Ce te frămânţi aşa? Ce mai vrei? urmă dispecerul, întorcându-se.
― Fii calm, te rog, spuse ajutorul. N-ai ce să-i faci… A atins Oglinda Principală.
Dispecerul trase adânc aer în piept şi se aşeză pe unul din braţele fotoliului, fără a-şi scoate mâinile din buzunare.
― Ne-mer-ni-cul! bombăni.
― De ce vorbeşti aşa?… replică ajutorul, cu un glas care trăda îndoiala. S-o fi întâmplat ceva… Comenzile defecte…
Rămaseră o vreme tăcuţi. Punctul alb înainta mereu, traversând oblic ecranul.
― Cum a îndrăznit să intre în zona staţiilor dacă avea comenzile defecte! spuse dispecerul. Ce ticăloşie!… De ce nu comunică indicativele?
― Comunică totuşi ceva…
― Astea nu-s indicative. Aiureală!
― Sunt, totuşi, spuse încet ajutorul. E o anumită frecvenţă…
― „Frecvenţă, frecvenţă”!… şuieră printre dinţi dispecerul.
― Unde e acum? întrebă ajutorul.
Dispecerul răspunse scurt, fără a întoarce capul:
― A trecut pe deasupra Madagascarului. Nouă megametri.
― Nouă megametri… repetă ajutorul. Ce viteză are?
― Aproape să atingă viteza circulară… Ce te frămânţi aşa? Ce mai vrei? urmă dispecerul, întorcându-se.
― Fii calm, te rog, spuse ajutorul. N-ai ce să-i faci… A atins Oglinda Principală.
Dispecerul trase adânc aer în piept şi se aşeză pe unul din braţele fotoliului, fără a-şi scoate mâinile din buzunare.
― Ne-mer-ni-cul! bombăni.
― De ce vorbeşti aşa?… replică ajutorul, cu un glas care trăda îndoiala. S-o fi întâmplat ceva… Comenzile defecte…
Rămaseră o vreme tăcuţi. Punctul alb înainta mereu, traversând oblic ecranul.
― Cum a îndrăznit să intre în zona staţiilor dacă avea comenzile defecte! spuse dispecerul. Ce ticăloşie!… De ce nu comunică indicativele?
― Comunică totuşi ceva…
― Astea nu-s indicative. Aiureală!
― Sunt, totuşi, spuse încet ajutorul. E o anumită frecvenţă…
― „Frecvenţă, frecvenţă”!… şuieră printre dinţi dispecerul.
More...